Voci împletite în extaz

Când m-ai pătruns prin voce

Nu era noapte, era transă. Tu, de partea cealaltă a firului, mi-ai rostit numele ca o incantație și deja m-am deschis. Mi-a înflorit între coapse o dorință umedă, fierbinte, cum numai tu știi să o trezești.
Vocea ta nu doar vorbea. Mă penetra. Cu fiecare cuvânt, simțeam cum îmi intri în carne, în minte, în fantezie. Îmi spuneai ce mi-ai face și eu tremuram. Nu de frig, ci de anticipare.
Îți ziceam că port nimic sub tricou. Și ai început să respiri mai greu. M-am întins pe pat, cu telefonul lângă ureche, și cu cealaltă mână ți-am urmat ghidajul. „Începe încet”, ai spus, iar eu mi-am atins sânul, mângâindu-l cum mi-ai învățat.
Mă mișcam în ritmul vocii tale. Deja nu mai eram în camera mea, ci pe pieptul tău, cu coapsele desfăcute în jurul dorinței tale. Îți simțeam penisul în mine deși nu era acolo. Universul devenise canalul nostru de contact. Linia telefonului era cordonul nostru erotic.
„Acum atinge-te mai jos.” Am făcut-o. Și m-ai auzit cum oftează carnea mea. Ai gemut. Ai spus: „Îți simt gustul prin voce.” Și eu l-am simțit pe al tău. Te-am supt în fantezie ca pe un nectar interzis, murmurându-ți numele printre gemete.
Ne-am spart în același timp, tu acolo, eu aici, dar explozia a fost una singură, o lumină care a traversat distanța.
Am rămas cu piciorul pe marginea patului, udă, fierbinte, fericită. Tu, cu respirația sacadată, mi-ai șoptit: „A fost mai real decât realul.” Și da… a fost. Pentru că atunci când facem sex prin energie, corpurile nu au nevoie să se atingă, se posedă.

A ta în cuvinte,

Anastasia Mir