Astăzi este despre el. Bărbatul care a crezut că știe ce este iubirea.
A venit zâmbind.
Nu pentru că viața devenise mai ușoară, ci pentru că, pentru prima dată după mult timp, cineva îi privea sufletul înainte să-i admire forța.
Bărbații sunt învățați să cucerească.
Dar nimeni nu îi învață ce se întâmplă când, într-o zi, sunt ei cei cuceriți.
Și atunci începe adevărata vulnerabilitate.
El nu se teme că ea va vedea cât de puternic este.
Se teme că va vedea cât de copil este.
Există un băiat ascuns în aproape fiecare bărbat. Unul care încă speră să fie ales fără să demonstreze nimic. Să nu fie iubit pentru succes, pentru corp, pentru statut sau pentru cât poate duce pe umeri. Ci pur și simplu pentru că este el.
Din punct de vedere psihanalitic, iubirea nu trezește doar dorința.
Trezește toate locurile în care am învățat că trebuie să merităm iubirea.
De aceea, uneori, bărbatul pare rece exact când iubește cel mai profund. Nu fiindcă nu simte.
Ci fiindcă simte atât de mult, încât nu știe unde să așeze tot ce se întâmplă în el.
Energia masculină nu înseamnă doar protecție.
Înseamnă și curajul de a rămâne prezent atunci când femeia îi vede fricile și tot nu pleacă.
Cea mai mare seducție nu este frumusețea ei.
Ci liniștea pe care o simte lângă ea.
Pentru că un bărbat îndrăgostit nu visează doar la trupul unei femei.
El visează la locul în care își poate lăsa armura jos fără să fie atacat.
Și atunci înțelege ceva ce nu i-a spus nimeni.
Că adevărata putere nu este să poți proteja o femeie.
Ci să ai încredere să o lași să-ți protejeze și ea sufletul.
Iar în clipa aceea, iubirea încetează să mai fie o luptă.
Devine acasă.
A ta în cuvinte,
Anastasia Mir

